Restricțiile UE asupra invertoarelor chinezești riscă să afecteze puternic România și alte state din Europa de Est

Sursele reformiste, precum Digi24 și Libertatea, subliniază contextul strategic al deciziei, evidențiind efortul Uniunii Europene de a obține autonomie în industriile critice. Acestea detaliază argumentele tehnice privind securitatea cibernetică, menționând posibilitatea accesării invertoarelor de la distanță pentru actualizări software. Articolele pun accent pe scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen, în care investitorii propun soluții alternative, precum restricționarea accesului producătorilor străini la rețelele deja instalate, în locul interzicerii totale a echipamentelor, reflectând o preocupare pentru echilibrul dintre securitatea națională și necesitatea continuării tranziției verzi.

Uniunea Europeană a restricționat finanțarea proiectelor energetice care utilizează invertoare fabricate în China, invocând motive de securitate. Măsura, aplicată din luna mai, vizează reducerea dependenței de lanțurile de aprovizionare chineze, care furnizează aproximativ 70% din necesarul european. O scrisoare semnată de 36 de companii și investitori avertizează că decizia ar putea încetini sau bloca tranziția energetică în Europa Centrală și de Est, regiuni dependente de fondurile publice. Analizele Wood Mackenzie estimează că, între 2026 și 2030, 14% din proiectele solare și 12% din cele de stocare vor necesita furnizori alternativi, România, Cehia și Grecia fiind identificate drept piețele cele mai expuse riscurilor de costuri ridicate și întârzieri.

Sursele suveraniste, precum Gândul și Antena 3 CNN, se concentrează pe impactul negativ direct asupra investițiilor naționale și pe presiunea exercitată de reglementările de la Bruxelles asupra economiei locale. Acestea evidențiază faptul că România este printre țările cele mai afectate de noile restricții, sugerând că politicile europene pun sub presiune dezvoltarea energiei regenerabile în statele mai puțin dezvoltate. Relatările subliniază riscul ca aceste măsuri să blocheze extinderea capacităților energetice, punând accent pe dificultățile practice și pe costurile suplimentare pe care investitorii din regiune vor fi nevoiți să le suporte din cauza deciziilor luate la nivel centralizat în UE.