BNR afirmă că dacă oamenii dau băncile în judecată pe baza deciziei Consiliului Concurenței băncile pot avea pierderi de minimum 800 milioane de euro

Sursele reformiste, precum Ziarul Financiar și HotNews, au reflectat nucleul factual comun, punând accent pe evaluarea tehnică a BNR privind stabilitatea sistemului bancar. Acestea subliniază că riscul financiar major pentru bănci nu provine doar din amenda aplicată de Consiliul Concurenței, ci din valul potențial de procese civile. Accentul este pus pe transparența instituțională și pe consecințele economice ale deciziilor de reglementare, evidențiind cum acțiunile legale ale consumatorilor pot influența direct bilanțurile bancare și stabilitatea pieței financiare pe termen lung.

Banca Națională a României (BNR) a evaluat riscurile financiare asociate sancțiunilor aplicate de Consiliul Concurenței băncilor implicate în stabilirea indicelui ROBOR. Conform raportului BNR, instituțiile de credit se confruntă cu posibilitatea unor pierderi pe termen mediu și lung care ar putea depăși cuantumul amenzilor inițiale de 710 milioane de euro, estimările indicând un impact de cel puțin 800 de milioane de euro (peste 3,7 miliarde de lei). Aceste pierderi suplimentare ar putea fi generate de litigiile inițiate de clienții care au avut credite indexate la ROBOR, în funcție de modul în care va fi calculat prejudiciul solicitat în instanță.

Sursele suveraniste, reprezentate de Gândul și Realitatea Plus, critică poziția BNR, interpretând avertismentele instituției ca pe o tentativă de a descuraja cetățenii să își caute dreptatea în instanță. Gheorghe Piperea susține că recuperarea prejudiciilor cauzate de manipularea ROBOR nu reprezintă o pierdere pentru bănci, ci o reparație necesară pentru clienți. Această perspectivă pune accent pe protejarea debitorilor în fața instituțiilor financiare și contestă narativul oficial al BNR, sugerând că interesele sistemului bancar sunt prioritizate în detrimentul drepturilor consumatorilor români.